EXPOZIȚII în cadrul festivalului Ars SACRA
14 – 22 septembrie 2024
Vernisajele expozițiilor vor avea loc în funcție de locație și programul întregului proiect.
Expozițiile pot fi vizitate conform programului fiecărei biserici și locații participante în proiect și până la data menționată la descrierea fiecăreia. De asemenea la datele și orele incluse în subprogramul Ziua Bisericilor Deschise (14 septembrie 2024, orele 10-13 și 17-20), precum și în ziua dedicată fiecărei confesiuni. Nu în ultimul rând la cerere, mai ales pentru grupuri organizate și cu programare.
Sala CIT – Primăria Municipiului Sibiu
Legenda Sfântului Ladislau pe fresce ale bisericilor din Transilvania
Vernisajul expoziției va avea loc imediat după deschiderea oficială a festivalului Ars SACRA în data de 14 septembrie 2024, ore: 11:00. Expoziția va fi prezentată de curatorul expoziției, istoricul Mihály Jánó din Sf. Gheorghe.
Expoziția va putea fi vizitată până în 30 septembrie 2024.
”Bătălia de la Chiraleș [Kerlés] din 1068 împotriva pecenegilor și uzilor, semnificativă din punct de vedere istoric, este descrisă în detaliu în Cronica Pictată de la Viena [Képes Krónika, latină Chronicon pictum], începută în 1358. Elementul legendar al bătăliei – Sfântul Ladislau o salvează pe fata răpită (sau furată cu acceptul ei) – a devenit ulterior unul dintre cele mai cunoscute subiecte ale artei maghiare medievale, pictat în mai multe scene de cicluri murale. Inițial, acesta era un subiect profan, dar a fost sacralizat după canonizarea regelui Ladislau I. în 1192, și fiind astfel reinterpretat sub forma unei narațiuni vizuale în bisericile medievale.
…. putem să spunem, că aceste picturi murale medievale reprezintă o ramură din cele mai importante valori ale artei sacrale din Transilvania.” – Dr. Mihály Jánó
Redactor: Jánó Mihály, Fotografii: Mudrák Attila, Proiectare grafică: Tusa Nóra.
Proiect cofinanțat de Primăria Municipiului Sibiu prin Agenda Culturală și de Cabinetul Primului Ministru al Ungariei prin Departamentul de Politici Naționale și Fundația Bethlen Gábor.
Parteneri: Centrul de Cultură al Județului Covasna, Asociația HÍD – Centrul Cultural Maghiar din Sibiu, Tipografia Print Sibiu.
Biserica Reformată Kalvină (Sibiu, str. Mitropoliei, nr. 9)
Sacralitatea în arta modernă
Vernisajul expoziției: 18 septembrie 2024, ora: 18:00.
Expoziția va putea fi vizitată până în 30 octombrie 2024, L-V: 12-14 și duminică până la orele 12.
„Poate că suntem, mai mult decât oricând, în căutarea harului pierdut al comunicării cu divinul azi, în această lume a valorilor efemere, definite prin superficialitate, anihilarea identității și incertitudine spirituală. Formă aparte de spiritualitate, structurând o altă realitate, în contact cu cea concretă, dar diferită de aceasta, Arta, încorporând adevărul în sensibil, nu este din lumea noastră, aparține chiar acelui spațiu privilegiat în care se stabilește legătura între terestru și Înalt. Căci sacrul sau spiritualul este despre ceea ce nu poate fi pus în cuvinte, dar după care tânjim, e în simțire și poate fi exprimat prin imagine – forme, culori – sau sunete. Iar artistul este acela care știe să aștepte, să asculte, să primească și să transpună semnul potrivit tainei divine, să își asume creația ca experiență spirituală.
…
Dacă în preajma acestor opere de artă simțim că ne aflăm într-un areal tainic, al misterului și fascinației, tentați să parcurgem o experiență prin simțire, nu mentală, că odată cu vizibilul percepem, într-un mod aparte, și invizibilul, atunci acestea și-au atins menirea spirituală.”- Dr. Iulia Mesea
Casa Teutsch (la etaj)
Imaginea lui Hristos în bisericile evanghelice din Transilvania
Muzeul Bisericii Evanghelice C.A. din România, situat la Casa Teutsch din Sibiu, str. Mitropoliei 30, prezintă o expoziție specială sub genericul „Imaginea lui Hristos în bisericile evanghelice din Transilvania,”
Dintre Bisericile rezultate în urma Reformei din Transilvania, doar Biserica Evanghelică de Confesiune Augustană (luterană) a păstrat imaginile în cadrul cultului. Modelele iconografice pentru numeroasele reprezentări ale lui Hristos provin în cea mai mare parte din Biserica Răsăriteană și au fost transmise în țările din Europa Centrală și de Vest prin intermediul Italiei și al Bisericii Apusene. Expoziția de la Muzeul Bisericii Evanghelice C.A. își propune ca, prin reprezentările lui Hristos, să ofere o perspectivă asupra profilului cultural și confesional al Transilvaniei, în care Hristos este cinstit ca şi Cap al Bisericii și centru al mărturisirii creștine comune.
Expoziția elaborată de Heidrun König a fost inspirată de noile tipuri de imagini din frescele descoperite de Kiss Lóránd în ultimii 30 de ani, precum și de reprezentările de dinainte și de după Reformă de pe mobilierul liturgic, care au făcut obiectul unei intense cercetări de istoria artei în această perioadă.
Expoziția este deschisă zilnic, de luni până sâmbătă, între orele 10.00 și 17.00, cu intrare liberă, până la data de 30 octombrie anul curent.
Biserica Evanghelică Sf. Ioan / Johanniskirche
Libertatea religioasă ca motiv al migrației – Personalități ale Transilvaniei secolelor XVI–XX
Curator: Heidrun König – directorul muzeului.
Expoziția tematizează imigrația confesională în Transilvania în perioada Principatului și sub dominația habsburgică, privind până spre secolul XX.
Odată cu expansiunea Imperiului Otoman în secolul al XVI-lea, Transilvania a fost scoasă de sub controlul Habsburgilor pentru o perioadă mai lungă și a dezvoltat o viață politică și religioasă proprie, toleranța față de orientările Reformei conducând la instituirea libertății religioase. Valurile de imigrație confesională din provinciile controlate de Habsburg au sporit numărul celor luterani, de Confesiune Augustană, alăturându-se „sașilor” din sudul Transilvaniei, în schimb, societatea transilvăneană în ansamblu a beneficiat de progresul juridic, economic și cultural implicit.
Expoziția, concepută de coordonatoarea muzeului Heidrun König, face parte dintr-un proiect de cooperare internațională a zece muzee protestante.
Expoziția va putea fi vizitată până în 30 septembrie 2024.
Biserica Nașterea Domnului
Crux Christiana – Crucea în ipostază cotidiană
Vernisaj expoziție: 22 septembrie 2024, ore: 11:30
Expoziția va putea fi vizitată până în 30 septembrie 2024.
Expoziția de cruci Crux Christiana reunește aproximativ 100 de cruci din cele 400 de modele ce se regăsesc în întreaga cultură a umanității. Ele sunt realizate prin sculptură în lemn de preotul Vasile Davidoiu care și-a dedicat peste 1 an pentru realizarea acestora în varianta cât mai apropiată de original. Toate aceste reprezentări trebuie percepute atât din perspectivă religioasă, cât și din perspectivă artistică în contextul cultural pe care fiecare dintre aceste reprezentări le-a marcat.
Biserica romano catolică Sf. Treime
Expoziție de cărți liturgice (Liturghiere) din secolele al- XVII, XVIII, XIX si al- XX-lea
Cărțile liturgice în Biserica Catolică sunt publicații oficiale care reglementează celebrările rituale publice. Printre acestea ocupă un loc de primă importanță Liturghierul (în latină Missale), care reglementează celebrarea Euharistiei, numite Sfânta Liturghie.
În urma Conciliului de la Trento (1545–1563) majoritatea catolicilor apuseni au fost reuniți sub o unică formă de celebrare a liturgiei: ritul de la Roma, adică Ritul Roman. Limba liturgică exclusivă a acestui rit era cea latină, până la reformele din urma Conciliului Vatican II (1962–1965). În Ardeal există însă și două populații catolice care au păstrat riturile lor răsăritene: Ritul Bizantin (greco-catolicii) și Ritul Armean (armeano-catolicii), aceștia din urmă într-o dependență mai strictă față de ierarhia romano-catolică.
Expoziția noastră vă arată diferite ediții vechi ale Liturghierului Roman și una a unui Liturghier Armean, folosite de-a lungul secolelor în Ardeal, păstrate în patrimoniul Bisericii Romano-Catolice din Sibiu.
Expoziția va putea fi vizitată până în 22 septembrie 2024.
Sinagoga Mare
Reflecții artistice ale simbolurilor iudaice – Ouă de gâscă și de struț
Artist plastic: Cristina Niță
Expoziția va putea fi vizitată până în 22 septembrie 2024.
Catedrala Evanghelică – balconul Ferulei
Boala cea mai periculoasă
texte de Simone Weil și fotografii ale autorilor celebri